Iepuraşul și ariciul erau cei mai buni prieteni din lume. Prietenia lor era atât de strânsă, încât rar îl vedeai pe unul fără celălalt. Și era o prietenie atât de trainică, încât toate animalele din pădure și de la câmpie își doreau să aibă și ele un astfel de prieten bun. Dar, într-o zi, iepuraşul a plecat să se joace cu veverița… și dus a fost. Dacă e rătăcise? Dacă i se întâmplase ceva? Ariciul era foarte îngrijorat. Oare iepurașul uitase cu totul de el? Sau prefera să stea cu noua lui prietenă, veverița?
O poveste emoționantă despre prietenie, legături afective și încredere.
Prietenia este un lucru complicat, se pare, si in regnul animal. Oricat de stransa ar fi prietenia dintre arici si iepuras, tot exista momente de usoara gelozie, nesiguranta si gelozie. Dar totul e bine cand neintelegerile isi gasesc rezolvare, iar prietenii au din nou mult chef de joaca si voie buna 🙂
Sincera sa fiu, si parerea mea legata de aceasta carte e la fel de complicata. Ilustratiile sunt dragalase, mesajul e unul pozitiv, dar textul in sine (si linia narativa) adesea mi-a lasat un sentiment ciudat.
Cel mic insa nu a parut sa aiba o problema cu asta, el a fost insa fascinat de cuvantul “neghiob”, care il amuza de fiecare data cand il pronunta.
